jump to navigation

Cum să faceţi diferenţa între gripa nouă şi cea de sezon? November 19, 2009

Posted by admin in Sanatate.
Tags:
trackback

MANIFESTĂRI. Oboseala severă, durerile musculare, tusea seacă pot fi indicii ale gripei noi, iar strănutul frecvent şi tusea cu mucus indică boala sezonieră.

Virusul care provoacă gripa de tip nou şi care ţine omenirea în alertă de câteva luni nu diferă foarte mult de virusurile gripale „banale”. Fiind însă necunoscut sistemului imunitar uman, poate fi mai greu combătut, spre deosebire de virusurile clasice cu care organismul ştie să lupte, ajutat sau nu de vaccinul adecvat.

„Este un virus cu o structură mai aparte şi există riscul să devină agresiv. Oamenii nu au mai venit în contact cu el, iar organismul nu are niciun fel de «amintire imună» despre acesta”, explică medicul infecţionist Emanoil Ceauşu, de la Institutul „Victor Babeş”, din Capitală.

Fără manifestări violente

Situaţia nu trebuie însă dramatizată, pentru că noul virus nu se manifestă neapărat violent. Dimpotrivă, el poate exista în organism, la fel ca virusul gripei sezoniere, iar purtătorul lui să nu ştie acest lucru.

Angus Nicoll, şeful Deparatmentului de pregătire pentru pandemie al Cen trului European pentru Controlul Bolilor Trasmisibile, spune că este posibil ca în mai mult de jumătate din cazuri să se întâmple acest lucru. „O parte dintre cazurile de gripă nouă sunt asimptomatice. În mod normal, propor ţia cazurilor fără simptome şi a celor care se manifestă este de 50 la sută la 50 la sută. Depinde însă şi de cum de fi nim cazurile asimptomatice: sunt unele în care nasul doar curge puţin. Dacă le luăm şi pe acestea în calcul, proporţiile se schimbă”, spune Nicoll.

Simptome diferite

Dacă prezentaţi simptome de gripă nu trebuie să vă impacientaţi! În primul rând pentru că îmbolnăvirile cu noul virus gripal sunt moderate ca intensitate, în al doilea rând pentru că este foarte posibil să aveţi gripă de sezon, nu pe cea de tip nou. Până să ajungeţi la medicul specialist şi să aveţi rezultatele analizelor care arată clar dacă aţi fost sau nu infectat cu A/H1N1, analiza ţivă cu atenţie simptomele.

Medicii specialişti spun că între gripa nouă şi cea sezonieră există di ferenţe destul de mari în ceea ce priveşte durerile şi oboseala resimţite de organism, temperatura, timpul de tuse şi secreţiile nazale.

Senzaţia de disconfort şi oboseala apar în ambele cazuri la debutul bolii şi sunt urmate de restul simptomelor gripale. Dacă în cazul gripei de sezon simptomele se instaleză şi se intensifică treptat, în forma nouă de boală ele apar în 3-6 ore de la contactul cu virusul şi au o manifestare severă. Chiar şi senzaţia de oboseală este mai severă în cazul infecţiei cu A/H1N1.

Bebeluşii nu răspund la stimuli şi sunt somnolenţi

Un alt indiciu care poate ajuta la diferenţiere constă în prezenţa sau absenţa durerilor musculare şi intensitatea acestora.

Spre exemplu, la gripa nouă durerile musculare sunt prezente într-o formă accentuată, însă la cei cu boala sezonieră acestea sunt uşoare sau chiar inexistente.

În cazul copiilor şi al bebeluşilor cu gripă porcină pot apărea o serie de simptome suplimentare faţă de cele care apar la adulţi: nu răspund la stimuli, sunt somnolenţi, refuză mâncarea, au diaree şi chiar stări de vomă.

Mortalitate în caz de gripă

În România, anul trecut, aproape 800 de români au murit din cauza gripei obişnuite şi aproape 2.000 s-au îmbolnăvit.

Totuşi, decesele nu au fost cauzate direct de gripă, ci pentru că aceasta a accentuat alte afecţiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă. Cei bolnavi au sfârşit, de exemplu, din cauza unui atac de cord, dar pe fondul infecţiei gripale. Din vară şi până acum, nimeni nu a murit din cauza gripei noi. S-au înregistrat însă câteva cazuri grave.

EVOLUŢIE

De la virusul uman la cel porcin

Gripa sezonieră e cauzată de virusuri gripale faţă de care organismul uman are în mod natural imunitate. În momentul actual, însă, ne confruntăm cu un nou tip de virus gripal, numit impropriu „porcin”, care este, de fapt, rezultatul combinării genetice între virusul uman, cel porcin şi cel aviar.

Dat fiind faptul că organismul uman nu s-a mai confruntat cu un astfel de virus, în lipsa vaccinării, noua formă de gripă poate genera a patra pandemie de acest tip din ultimul secol (1918 – gripa spaniolă a îmbolnăvit o treime din populaţia globului; 1957 – o nouă pandemie provocată de virusul gripei asiatice, rezultat din combinarea celui uman cu cel aviar; 1968 – virusul gripal Hong Kong, tot o com binaţie între cel uman şi cel aviar, a produs a treia pandemie).

Anul acesta, A/H1N1 a fost identificat pentru prima dată la om în luna aprilie. De atunci, s-a extins cu repeziciune afectând mai ales tineri, ceea ce nu se întâmplă în cazul gripei de sezon.

FEBRĂ

Specialiştii români în virusologie spun că, în cazul gripei noi, temperatura este mai mică decât în cazul celei de sezon

Durerile musculare, cele de cap şi în gât, nasul care curge, precum şi tusea sunt manifestări ale organismului bolnav de gripă sezonieră care, în cazurile severe, poate duce la pneumonie şi chiar moarte. Este greşit să credem că în cazul gripei noi aceste simptome se manifestă mai puternic.

Dimpotrivă, unele apar în formă redusă, altetele deloc. Fiecare caz de îmbolnăvire are particularităţile lui. Unele simptome se pot manifesta foarte slab sau foarte puternic, în funcţie de organism. Prin urmare, deşi nu sunt percepute ca reguli, există câteva elemente constante observate de medici, care arată că o mai mare senzaţie de rău nu indică neapărat infectarea cu A/H1N1.

Febra, semnul luptei cu boala

Profesorul Emanoil Ceauşu, infecţi onist la Spitalul „Victor Babeş”, din Bucureşti, spune că unul dintre elementele-cheie care ne ajută să diferen ţi em cele două forme este temperatura, care la pacienţii cu gripă nouă este mai mică decât la cei cu gripă de sezon.

De altfel, în gripa sezonieră, febra apare rar, însă atunci când aceasta există este mai ridicată decât în noua gripă. Prezenţa temperaturii ridicate arată că organismul uman luptă împotriva unei infecţii. Două studii, realizate în Canada, respectiv Singapore, arată că persoanele infectare cu A/ H1N1 sunt contagioase timp de 7-12 zile de la dispariţia febrei, deşi iniţial se credea că rămân contagioase doar două zile după ce nu au mai avut temperatură.

Strănutul, mai frecvent în forma sezonieră

Nici frisoanele sau durerile de cap nu apar neapărat la cei infectaţi cu A/ H1N1, iar tusea lor este una seacă şi lipsesc mucozităţile. Medicii au observat că un procent de 60% dintre bolnavii de gripă nouă au făcut frisoane.

Strănutul este, de asemenea, diferit în cele două cazuri: dacă el apare frecvent în cazul gripei sezoniere, la gripa nouă este aproape inexistent. La fel se întâmplă cu durerea în gât, dificultatea de a înghiţi: în forma gripală de sezon, acestea sunt aproape nelipsite, însă aceste simptome apar destul de rar la bolnavii infectaţi cu A/H1N1.

Tusea este un simptom care apare în cazul ambelor tipuri de gripă, însă se manifestă diferit: în cazul celei sezoniere este cu mucus, iar în cazul celei noi este seacă.

“Frisoanele sau durerile de cap nu apar neapărat la cei infectaţi cu A/H1N1, iar tusea lor este una seacă şi lipsesc mucozităţile.”,
Profesor doctor Emanoil Ceauşu, medic infecţionist la Spitalul „Victor Babeş”, din Capitală


DEOSEBIRI

Cum se transmit cele două tipuri de gripă

Gripa sezonieră şi cea de tip nou se transmit prin contactul în mod direct cu o persoană bolnavă, prin tuse ori strănut. De asemenea, atingerea obiectelor contaminate este riscantă.

Denumirea de gripă „porcină” nu trebuie să ne oprească să consumăm preparate din porc, pentru că virusul nu se găseşte în niciun tip de aliment. Transmiterea lui se face doar pe cale respiratorie, nu prin intestin.

Fierbeţi carnea la peste 70°C

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că virusul gripei A/H1N1 este neutralizat prin gătirea preparatelor alimentare la temperaturi de 70°C. De asemenea, nu există niciun risc să consumaţi apă potabilă şi nici să înotaţi în apa din piscine.

Pentru a evita îmbolnăvirea este recomandat să evitaţi contactul cu o persoană bolnavă, să vă spălaţi pe mâini cu săpun sau soluţii dezinfectante, iar pentru a-i proteja pe cei din jur este indicat să vă acoperiţi nasul şi gura cu o batistă de unică folosinţă atunci când tuşiţi sau strănutaţi. Riscul de îmbolnăvire este mai mare în cazul unor categorii de persoane care, prin natura profesiei sau din întâmplare, au intrat în contact cu bolnavi.

De asemenea, trebuie să fie precauţi cei care au călătorit într-o zonă/oraş sau au intrat în clădiri unde au fost confirmate cazuri de îmbolnăvire.

Comments»

No comments yet — be the first.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: